Tinerii din România se plâng că nu își găsesc un loc de muncă în țară, după terminarea studiilor, iar atunci când au totuși o șansă, domeniul în care ajung să muncească nu are nicio legătură cu studiile absolvite. Din aceste motive, munca în străinătate rămâne pentru mulți singura variantă. Este și cazul Cosminei Albișoru, o tânără de 25 de ani, din județul Dolj.
Cosmina este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității din Craiova, specializarea Limbi străine și lucrează în Anglia. Rolul ei este să verifice fructele care merg spre vânzare. „Am plecat pentru că nu aveam un loc de muncă și pentru că în afara țării salariile sunt cu mult mai mari. Acum sunt inspector controlul calității. Job-ul meu presupune verificarea fructelor înainte, în timpul, și după ce au fost ambalate. Am terminat în țară o școală postliceală de controlul calității, dar aici a fost irelevant. Am găsit job-ul într-un anunț de mică publicitate, într-un ziar. Am plecat în 2014. Eram încă studentă la master. M-am întors în țară în perioada sesiunilor și după absolvire am plecat din nou”, a povestit Cosmina pentru MEDIAFAX.
Dacă ar fi rămas în Craiova, ar fi putut deveni profesor, așa cum, de altfel, și-a dorit. A avut însă o experiență neplăcută și a renunțat, cel puțin pentru moment.
„Este foarte greu să obții un loc în învățământ în România. Sunt locuri puține și cu ore puține, la țară, cel mai probabil trebuie să faci naveta între mai multe școli. Posturi titularizabile sunt foarte puține sau chiar deloc. Eu am vrut și vreau să mă fac profesoară. Am dat examenul de titularizare, dar mi-a luat postul o colegă cu nota mai mică, pe motiv că directorul școlii o ceruse pe ea”, spune tânăra. Cosmina nu a renunțat însă la gândul că într-o zi va ajunge la o catedră în țara ei. Nu acum însă, ci atunci când va avea „suficienți bani în cont”.
Șomajul în țară este de 6,4%, dintre care 15% sunt tineri. Cei plecați trimit anual 1,5 miliarde de euro acasă
Șomajul în luna iunie 2016 era, la nivelul țării, de 6,4%. Tinerii absolvenți și studenții cu vârste între 18 și 25 de ani reprezintă 14- 15% din șomerii României și spun că cea mai mare problemă pe care o întâlnesc pe piața muncii este aceea că au nevoie de experiență. Într-un mod paradoxal, nu reușesc să acumuleze experiență pentru că nu loc de muncă și nu reușesc să îl obțină pentru că nu au experiență. În ceea ce privește șomajul de lungă durată, la finele anului 2015, se aflau înregistrați în evidențele agenției 18.412 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 27,20% din totalul șomerilor sub 25 de ani).
Cât privește românii plecați peste hotare, mulți dintre ei tineri, trimit acasă în jur de 1,5 miliarde de euro pe an, însă potențialul economic și investițional al Diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, anunța premierul Dacian Cioloș la începutul acestui an.
Șeful Executivului spunea în luna februarie că Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în țară a românilor care își doresc acest lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri și științifice pentru cei care preferă să rămână în afară.
„S-au obișnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară la nivel de educație, de sănătate, de calitatea administrației publice și își doresc, dacă se întorc și decid să-și investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-și asigure un viitor decent și pentru copii”, spunea Dacian Cioloș.
De asemenea, Guvernul anunța că are în vedere crearea unei agenții pentru investiții și pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei, unul din obiectivele agenției fiind și cel de a stimula implicarea românilor din afara granițelor în parteneriate economice.
„Trebuie să schimbăm niște lucruri acasă pentru ca românii din Diaspora să revină”
Rămași fără specialiști, cu puține oferte în piața muncii, patronii din țară se gândesc tot mai mult la importul forței de muncă. Dar și pentru a aduce muncitori din Ucraina și Rep. Moldova e nevoie de o legislație mai permisivă.
În aceste condiții, tot mai mulți își pun întrebarea: Cum îi putem convinge pe românii plecați peste hotare să revină acasă? „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creșterea productivității și a competitivității României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în țară să nu mai plece cu atâta ușurință. Să nu uităm că pentru aceiași candidați concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleași probleme: deficit de specialiști și îmbătrânirea populației”, a declarat Cristina Săvuică de la Lugera pentru Business Magazin.
Angajatorii cred că cei plecați în străinătate nu vor fi atrași neapărat de salarii comparabile cu cele primite în vest, ci de servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate.
„Românii plecați în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condițiile de bun simț, precum un sistem de sănătate decent sau o educație bună. Condițiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecați. E nevoie de voință politică și de mult bun simț”, spune Florin Godean de la Adecco, citat de Business Magazin.
Peste 3,5 milioane de români lucrează în momentul de față în alte state. La finalul anului 2015, o analiză a Ziarului Financiar, bazată pe date Eurostat, arăta că unu din nouă români este plecat la lucru în vestul Europei.
Cei mai mulți români erau în Italia (1,1 milioane de persoane), Spania (730.000) și Germania (240.000). Restul sunt plecați la muncă în Grecia (40.000), Portugalia (34.000), Ungaria (31.000) sau Cipru (20.000). Studiul, care grupează primele cinci țări sursă de imigranți pentru toate țările din UE, nu prezenta și datele despre numărul românilor din Marea Britanie, care ar putea să fie de zeci de mii.